miercuri, 30 martie 2011

Romania Libera - Când vine vorba de deşeuri, Mediaşu-i fruncea


Trăim în epoca ratelor la bancă, a consumului nesăbuit şi am sărit demult apogeul resurselor patriei, însă gestionarea eficientă a deşeurilor la români este ceva între imposibil, moft şi suprarealism. Sau, oricum, o chestie care se poate numai la ei, în vest, în niciun caz la noi, în est.
Dacă vrem să facem şi noi ceva pentru mediu, n-avem decât să scoatem totul din priză de Ora Pământului, să renunţăm la pungile de plastic la hipermarket şi să ieşim cu bicicletele în weekend prin parc, dacă se mai încălzeşte. Dar sunt şi alţii care se străduiesc cu adevărat. Ei îşi selectează conştiincios gunoiul de acasă, dau electronicele depăşite rudelor de la ţară sau înfiinţează ONG-uri.
La noi funcţionează o groază de organizaţii care ocrotesc urşii, munţii şi delta de iresponsabili sau care strâng în urma lor. Însă în Bucureşti, de pildă, sunt puţine locuri în care poţi depune selectiv resturile menajere de care vrei să scapi. De pomană separi peturile, hărtia şi biodegradabilele între ele, dacăbăiatul cu maşina de gunoi le aruncă pe toate la grămadă.
Mai rău e când ne renovăm apartamentele. Uneori punem frumuşel sacii de moloz în portbagaj şi-i deversăm acolo unde nu ne vede nimeni. Sau, dacă vrem să ne păstrăm conştiinţa nepătată, îi platim pe baieţii de la gunoi să-i ducă la groapă.
De curand am aflat cu stupoare că Mediaşul este primul şi singurul oraş din România care are punct subteran de colectare selectivă a deşeurilor. Adică trei containere subterane încadrate perfect în peisajul din spatele primăriei. Nimic extravagant. De ce tocmai aici?
Oraşul face parte dintr-un proiect realizat cu fonduri norvegiene şi care se numeşte „Parteneriat pentru un mediu curat, reducere a deşeurilor şi dezvoltare durabilă în Regiunea 7 Centru". Condiţia primirii fondurilor din Norvegia este ca acestea nu trebuie să se suprapună cu cele europene, ci să fie complementare. Deşi greutăţile birocratice şi invidia funcţionează perfect şi în partea asta de ţară, proiectul de la Mediaş conţine mai mult decât cele trei containere.

„Din cele două milioane patru sute de euro cât au fost donate de Norway Grants (n.r. Programul Norvegian de Cooperare cu România), majoritatea banilor ajung la alţii. Asta se întâmplă pentru că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a considerat că activitatea concretă şi practică revine autorităţilor publice locale şi altor instituţii. Noi am orientat peste un million de euro în trei proiecte pilot pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări şi pentru colectarea deşeurilor periculoase ", spune Dumitru Ungureanu, responsabilul de proiect.
Atunci când demolezi o casă sau renovezi un apartament, molozul trebuie colectat separat. Aşa îl putem folosi ca materie primă pentru repararea drumurilor, de exemplu.
Sticla trebuie pusă la sticlă, lemnul la lemn, plasticul la plastic şi aşa mai departe cu toate materialele rezultate. „Asta facem la Mediaş şi vom fi un model pentru toată ţara, deoarece această abordare încă nu există (n.r. la nivel naţional)", spune dl. Ungureanu.
Atunci când autorizaţie de construcţie şi demolare se eliberează, ea trebuie să se închidă cu o raportare care să indice unde au ajuns aceste deşeuri. Dacă aţi primit autorizaţia de demolare a unei case în Mediaş, atunci automat Eco-Sal vine cu un set de containere în care demolatorul pune selectiv deşeurile. O maşină mobilă de concasare vine la faţa locului şi compactează molozul, iar apoi îl duce la staţie, unde se selectează şi se refoloseşte sub diverse forme. Serviciul costă, însă tarifele sunt plătibile iar cantitatea de moloz trebuie să fie rentabilă economic, conform d-lui Ungureanu.
Lemnul este ars pe post de combustibil de o firmă de ciment, iar molozul este concasat pe sorturi şi se înglobează la compoziţia betonului şi asfaltului. Hârtia şi cartoanele se fac pachet cu ajutorul unei prese, iar cele refolosibile se duc la fabricile de hârtie. Cele de nerecuperat se valorifică energetic.
Dar asta nu e totul la Mediaş. Pe lângă un proiect pilot de compostare în zona rurală, al treilea constă în gestionarea deşeurilor periculoase din resturile menajere ale oraşului. Asta înseamnă uleiuri uzate, vopsele, diferiţi recipienţi, detergenţi, flacoane spray etc.
Este un proiect pilot care devansează toate abordările din România cu cinci sau şase ani", spune dl. Ungureanu. „Avem atâtea priorităţi şi nevoi la nivelul infrastructurii româneşti, încât a culege din deşeurile casnice pe cele periculoase este o temă secundară, deşi ar trebui să fie primară."
La Mediaş s-a amenajat o platformă pentru preluarea, stocarea, prelucrarea şi depozitarea temporară a materialelor de construcţii şi demolări, pentru valorificarea lor după cum am menţionat mai sus. Pe o suprafaţă de 2.100 de mp, teren care aparţine Eco-Sal, se compactează şi se nivealează deşeurile de stică. Molozul rezultat din demolări se concasează şi se sortează cu ultilaje specifice. Tot aici s-a amenajat o hală pentru prelucrarea şi stocarea temporară a deşeurilor periculoase, cu containere, recipiente de colectare şi două centre mobile de prelucrare.
Avantajul gestionării acestor deşeuri periculoase este că se diminuează foarte multe costuri totale de management a deşeurilor menajere per total. De exemplu, vopselele, sovenţii şi acizii sunt eliminaţi sau neutralizaţi, iar DEEE-urile (deşeurile din echipamentele electrice şi electronice) pot fi valorificate la societăţile de reciclare. Nu pare cine ştie ce filozofie şi nici nu este. Dezastrul este că acest ciclu complet nu se face decât la Mediaş.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Contacteaza prin Yahoo Messenger

Twitter Delicious Facebook Digg Favorites More